Blog me silly

Sambata asta am fost la lucru … damn … Am fost asa de ocupat incat abia am mai avut timp sa mai scriu pe aici cate ceva. La ora 12 am iesit repede sa imi cumpar ceva rapid de mancare, adica un kebab sau ceva, asa ca am mers in statie in piata 700. Am inceput sa ma plimb printre gheretele cu fast-food incercand sa aleg una la care probabilitatea de a manca ceva ce odata latra sau mieuna era cat mai mica.
In statie urlau capodoperele de la toate buticurile care se ocupa de vanzarea adevaratelor arte ale momentului: manelele.
Dupa o dimineata in care la casti mi-a urlat numai rock, melodii menite sa arate ce loc deprimant si dezolant este viata noastra, si lumea in care traim, manelele erau un contrast care ma faceau sa imi urasc viata si mai mult. In timp ce stateam la coada la o dugheana cu aspect indoielnic din puncte de vedere al igienei, langa mine urla din greu un casetofon care imi repeta intr-una acelasi lucru:
“Eu sunt Fat Frumos
Am si bani, sunt si sexos
Fetele cad dupa mine
Ca am mai multi bani ca tine”
Oripilat ascultam cum strofa acea se repeta , si se repeta, si se repeta, si se repeta, si se repeta …
Dintr-o data ceva s-a intamplat … mi-am indreptat cocoasa si am inceput sa ma uit in jur. Am inceput sa observ ca toate fetele frumoase se uitau dupa mine, curgandu-le ochii dupa frumusetea mea. Toti baietii din statie se uitau la mine cu invidie. Dugheana de la care imi cumparam kebab-ul era un restaurant luxos, la care vanzatoarele ma admirau, si imi zambeau cu dragoste, asteptand bacsis gras.
Mi-am luat kebabul, si plin de mine, am plecat inapoi spre lucru, abtinandu-ma sa nu fluier dupa fetitele care se uitau cu ochi dulci la mine.
M-am pus la birou, am dat drumul la muzica, si am luat o muscatura din kebab. Moaaamaaaaa … ce nashpa era. Carnea parca era prajita cu o zi inainte si reincalzita, si consistenta ei mi se parea cam ciudata pentru a fi pui.
Dintr-o data biroul care cu cateva minute mi se paru cald si primitor, acuma avea o tenta rece, deprimanta.
Hmmm … concluzia e clara, tre’ sa angajez pe cineva sa imi spuna ca sunt Fat Frumos la ureche. Daca mi se repeta suficient de mult o sa ajung sa si cred.

11 Responses to “Repetitia e mama invataturii”