Blog me silly

Astazi m-am hotarat sa scriu un pic despre alta specie a faunei Romaniei, si anume: Portarus fidelus.
Spre deosebire de “Taximetristus nesimtitus“, aceasta specie s-a adaptat mai mult la noua oranduire sociala a speciei noastre, si a devenit o creatura un pic mai parazitara, care sta pe langa portile marilor institutii, si se hraneste cu nervii nostri.
Aceasta specie este mai singuratica de fire desi este extrem de sociala. De regula sarcina lui in societate este acea de a pazi intrarea in institutiile de care a fost contractat chiar cu pretul de a se ridica de pe scaun.
Nu este bine sa ignori aceasta specie. Daca ai avut nesansa sa treci pe langa el fara sa il observi, a doua oara acesta te va detecta de la orice distanta si se va pune in calea ta, blocand orice tentativa de a trece mai departe.
Deasemenea fiind o fiinta care a fost privata de dragoste si atentie prea mult timp, aceasta specie sufera de sindromul cainelui comunitar singuratic. Pe scurt, datorita acestui sindrom, el isi cauta mereu un stapan sau un model pe care sa il poata urma. In momentul in care da de o astfel de persoana, il urmeaza peste tot, si latra la toata lumea care se apropie de prietenia lor nou formata.
Cu trecerea timpului acest exemplar devine din ce in ce mai stapan pe zonele sale de influenta si va incepe sa manifeste din ce in ce mai mult agresivitatea fata de orice exemplar nefamiliar care ii incalca teritoriul.
In acelasi timp el isi dezvolta tehnica buzunarului fara fund, cu ajutorul caruia specimenele noi, care intra in teritoriul acestuia pot deveni agreabile prin simpla alimentare a acestui buzunar. Alimentarea are efect de scurta durata, deoarece memoria specimenelor de portarus este extrem de scurta. La urmatoare infiintare este necesara o reimprospatare a sentimentului de incredere, prin alimentarea buzunarului.
De asemenea este de stiut faptul ca specimenul nostru cunoaste persoanele cele mai de vaza din comunitatea in care traieste, si iti poate demonstra oricand superioritatea lui, si starea ta deplorabila si marcata de insignificatie sociala.
Daca ai vreodata nesansa de a pasi in cadrul unei institutii pazite de un astfel de specimen, recomand urmatorii pasi:
- cand ajungi in fata gheretei in care isi face sejurul paseste cu grija fara sa ii intrerupi vizionarea OTV-ului
- bate usor in geam si roaga-te sfintilor sa nu fie vreun episod cu Elodia la TV
- daca iese din protectia culcusului sau, evita contactul direct cu ochii, incearca sa mergi cocosat si vorbeste cat mai umil pentru a nu il provoca
- strecoara-i ceva “stimulent” in buzunarul la care ai accesul garantat
- asculta tot ce are de spus despre cum merge treaba pe acolo la institutie
- cand esti eliberat, saluta-l cu cel mai mare respect, si rasufla usurat daca nu va trebui sa mai calci pe acolo o vreme
Daca ati fost deranjati vreodata de un astfel de personaj, nu va stresati. Oricum nu prea aveti ce sa ii faceti
Noi sa fim sanatosi!

2 Responses to “Darwin – Portarus fidelus”