Blog me silly

Ati avut vreodata o Dacie??!! E o masina fenomenala, o experienta unica!! Gasesti mesteri capabili sa iti rezolve orice problema la orice Dacie cu o pereche de clesti, un ciocan, o bucata de sarma si niste banda adeziva.
Nu mai porneste motorul, nici o problema, apuci trei oameni de pe strada, si unul dintre ei sigur se pricepe la Dacie. Sufla un pic in jigleor, ii da un pic de benzina si gata, s-a rezolvat. E masina ideala. Te lasa in strada, dar o si repari in strada … asta in cazul in care nu da vreun tir peste tine in timp ce mesteresti la ea. Unul dintre prietenii mei se indrepta intr-o zi spre masina cu o pereche de clesti, si niste sarma. Mi-a spus ca voia sa repare franele. E inca viu, n-a patit nimic.
Sa ai o Dacie e o adevarata aventura, dar la un moment dat … te saturi de aventurile astea, si vrei sa incerci … ei bine alte aventuri, cu alta masina(doar nu credeti ca alte masini nu au parte de aventuri).
Ca mai toti (ne)fericitii, am avut si eu la un moment dat o Dacie. O frumusete manca-i-ar tata rulmentii. O printesa in lumea masinilor, frumoasa si iubitoare. Motorul tragea bine … doar ca in timp ce tragea mai scuipa si ulei ca tata-miu dupa o sedinta de fumat, dar o iubeam. Asta pana cand becul de avertizare la benzina si-a gasit obstescul sfarsit, si m-a lasat sa fac pana prostului de doua ori. Dupa ce am chemat un prieten sa imi aduca o sticla de 2 litri de benzina, m-am hotarat sa imi inchei relatia cu ea. Am cautat alta candidata in timp ce am lasat un semn pe ea prin care imi exprimam dorinta de divort.
Pe vremea respectiva Mr. B statea cu mine in apartament, si se mai ocupa de lucrurile de prin jurul casei, asa ca la un moment dat i-am lasat in sarcina si masina. In caz ca venea cineva sa se intereseze, el ma suna. Si asa s-a si intamplat. A venit cineva, a vazut-o, si s-a declarat interesat, asa ca Mr. B ma suna sa ma informeze, dar nu uita sa imi spuna un lucru care lui i se parea esential:
“Auzi … vezi ca asta care a venit e … tigan”
Pe vremea aia eram un idealist cu ochi albastri azurii, care nu credea in ura rasiala, si alte povesti dinastea. Eram convins de faptul ca daca toti oamenii ar fi ca mine, cu aceleasi principii morale, lumea ar fi un loc muuuult mai bun. Mi-a trecut acuma …
S-a prezentat Mr. B cu maroniul la mine, a negociat … am mai lasat, ca doar era si omul amarat, avea nevasta, puradei, ce sa ii fac. Am semnat un contract in dublu exemplar, si am citit contractul. Conform contractului trebuia sa ii dau toate actele masinii dupa semnarea acestuia. Evident, idealistul din mine nu incalca legea. Mi-a spus ca nu poate radia masina saptamana in curs, da o va radia cu siguranta saptamana viitoare. Eu … plomba … ce e aia radiat … ce ma intereseaza pe mine daca e radiata sau nu??!!
Dupa vreo saptamana l-am sunat sa vad daca a radiat-o. Cred ca erau ceva probleme cu reteaua ca nu am reusit sa dau de el. Am mai sunat de cateva ori, dar reteaua aia nenorocita tot imi spunea ca nu il gaseste. Mama lor de golani … operatorii astia de telefonie nu pot sa dea nici un serviciu cum trebuie!!!
Oricum, tot ma gandeam de ce m-ar interesa pe mine daca e sau nu radiata. M-a interesat … dupa 1 an, cand mi-a venit plata impozitului, si ma trezesc ca am de platit. M-am hotarat sa lamuresc problema si am pornit cu incredere in sistemul nostru fiscal direct la primarie. Mi-a disparut entuziasmul dupa 40 de minute de asteptat la coada, iar dupa 40 de secunde de discutie cu “doamna” de la ghiseu, mi-a disparut si increderea.
Pe scurt explicatia dansei era ca daca am masina tre’ sa platesc impozit. Daca nu am masina, trebuie sa demonstrez asta aducand actele de proprietate ale masinii !!! Cumva ceva imi scapa la logica asta !!!
M-am pus sa caut metode de a scapa de datorii, adica sa nu le platesc impreuna cu nepotii mei. Din ghiseu in ghiseu, din act necesar in act necesar, am ajuns la concluzia evidenta de altfel ca trebuie sa il gasesc pe cel care are masina !!! Hmmm … chiar nu ma gandisem la solutii asa de radicale, dar din alte ghisee, am aflat ca il pot gasi daca il dau in judecata.
In mod normal eu nu cred nici in Zana Maseluta, dar sa dau pe cineva in judecata in speranta ca o sa il gasesc, chiar mi se parea de domeniul basmelor. In plus, neam de neamul meu am invatat sa stam departe de sfanta treime: politie, medici si preoti.
Socru-miu e preot, de medici nu am scapat, era timpul sa ma pun rau si cu ultima entitate: politia/judecatoria.
Am inceput cu o reclamatie prin care am dat in urmarire suspectul. Apoi am invata sa formulez cererea de dat in judecata. Apoi am platit cheltuielile de judecata (19 RON). Apoi am asteptat.
Dupa cum ziceam mai sus nu cred in basme, dar dupa 2 luni s-a infaptuit un miracol demn de Mos Craciun. M-a sunat tatal meu sa imi spuna ca a ajuns un tuciuriu la mine acasa si ca imi solicita prezenta. Era incredibil!!! Acolo unde Orange si Vodafone au esuat, a reusit Judecatoria Romana.
A plans saracul, ca a fost in spital, l-au operat, n-a stiut de el, piranda i-a vandut masina cu tot cu acte si nu mai stie pe unde se afla, si sa iau mancatz-ash politia de pe urma lui ca se omoara, si ca nu mai stie de el. E dispus sa faca orice, numai sa il las in pace, sa ne intelegem. Ia te uita dom-le!!! Ma miram eu de ce nu dadeam de el la telefon!!! Am uitat ca in spitale nu e acoperire!!!
Am ramas ferm pe pozitii ca vreau sa imi radiez masina, si m-am uitat la el cum se zbate in fata mea ca un vierme in ghearele vulturului!! Dar am ramas implacabil !! Eu vreau dreptate, si justitie, si egalitate!!! (Vive La France!!)
Dupa 5 luni si 3 prezentari la tribunal, prezentari la care am mers imbracat la costum, de ziceau colegii de la lucru ca ma pregatesc sa merg la nunta, judecatoarea imi da verdictul. Imi da castig de cauza, mai ales ca tuciuriul avea alergie de tribunale si nu s-a prezentat deloc. Am cerut sa mi se despagubeasca cheltuielile de judecata, si dupa o luna m-am trezit in posta cu un aviz pentru 19 Ron (tiganul a fost foarte punctual)!!
La un an dupa ce am pornit toata chestia asta, cu hotararea de la triubunal in mana, si stampilele de la 15 ghisee am mers la ghiseul final … mama tuturor ghiseelor, unde numai cei norocosi care au toate documentele in ordine ajung, si unde e singura faptura care nu se poarta cu tine de parca salariul de mizerie pe care il primeste ar fi platit de tine si ar trebui sa te gandesti sa ii dai o marire pentru munca ei. Am ajuns acolo unde toate visele tale devin realitate si am reusit: nu voi mai plati impozit pe masina vanduta!!!
DAR … toate amenzile care vin pe masina respectiva tot la mine vin pentru ca inca e pe numele meu, asa ca inca mai pastrez actele de la judecata … just in case
De atunci sunt muuult mai atent cui vand masini (ca de cumparat nu prea conteaza)

20 Responses to “Micul ghid pentru vandut Dacia”