Blog me silly

Acum doua saptamani am fost la un pas de un accident nasol. Am pornit spre munte cu sotia mea, cu Micul Negru (cel mai bun prieten al meu din facultate – dupa cum ati ghicit eu sunt Marele Alb) si sotia lui. Am urcat in masinuta, ne-am trantit schiurile in portbagaj si am plecat la drum. Pana aici totul bine. Am mers relaxati, linistiti, povestind diverse.
La un moment dat am dat de o coloana de masini, care se deplasau cu viteza mica. In fata erau doua tiruri care se miscau lent, pe la 60km/h. Normal, masinile mici au inceput sa depaseasca una cate una. La un moment dat am ajuns noi in spatele tirului. Am stat un pic mai mult pana ne-am asigurat ca e liber dumul in fata, am bagat viteza a 3-a si am intrat in depasire. In timp ce depaseam noi, cand eram pe la jumatea tirului, am observat ca brusc, tirul a inceput sa se apropie din ce in ce mai tare de noi. Am avut un moment de surprindere in care nu realizam ce se intampla, pentru ca nu vedeam nici o semnalizare pornita. Mi-am dat seama atunci ca a intrat si el in depasirea tirului din fata lui. Mi-am plantat piciorul in frana puternic, si am tras usor de volan, iesind de pe drum si intrand pe pietrisul de la marginea drumului.
Din fericire franasem la timp si nu am cazut complet in santul care ma astepta imediat dupa portiunea cu pietrisul. Eram socati cu totii, mai ales ca pe perioada cat am franat eram la 20 cm de tir in permanenta. Imi tremura mana pe schimbator de la spaima produsa. Urmatorul sentiment a fost furia. Eram toti 4 revoltati pe situatie, si ne-am hotarat sa il urmarim. Am stat in spatele lui si il urmaream cum face depasire dupa depasire fara sa semnalizeze. I-am notat numarul de inmatriculare (era de Bulgaria), si  Micutul a sunat la 112. Am raportat incidentul, le-am spus ca ne apropiem de Caransebes, si ca ar fi bine sa il opreasca. L-am urmarit pana la Caransebes, unde chiar la intrare a tras pe dreapta si a intrat intr-o parcare de tiruri. Am oprit si noi, iar eu cu micutul am iesit sa il luam la intrebari. Am ajuns langa tir si i-am batut in usa. A iesit un bulgar, gras, partial chel si am inceput:
“Romaneste?”
“Huh!!”
“Do you speak English?”
“Huh!!”
“Parlez vous Francais?”
“Huh!!”
“Sprechen sie Deutsch?”
“Huh!!”
“Hablo Espanol?”
“Huh!!”
Fac pariu ca daca incercam sa vorbesc cu el pe bulgareste, tot pe prostul facea. Am renuntat la a conversa cu el pentru a-i explica ca era sa ne omoare – devenise inutil. Am inceput sa cautam echipajul de politie care statea de obicei in parcarea respectiva cu radarul, dar nu erau acolo. Ne-am hotarat sa sunam la politia din Caransebes direct, asa ca am mers la barul din parcare, si le-am cerut numarul. Am sunat, si au spus ca o sa trimita un echipaj. Am parcat acolo si am inceput sa asteptam.
Dupa vreo 15 minute a aparut un echipaj de politie si am inceput sa le explicam ce s-a intamplat. Am plecat cu totii la bulgar sa il intrebe si ei aceleasi lucruri. In momentul in care a aparut politia, s-au adunat ceilalti tiristi acolo ca la urs. Erau toti bulgari si se uitau la noi ca si cand abia ar fi asteptat sa ne prinda singuri. Politaiul i-a cerut documentele, cerere pe care se pare ca soferul a inteles-o. Noi l-am pus sa porneasca semnalizarile, care culmea functionau, doar ca se pare ca el nu prea le folosea.
Politistul ne-a luat datele, si ne-a spus:
“Baieti, fiola nu pot sa i-o pun ca nu l-am scos din trafic. Tot de asta nu pot sa ii iau nici carnetul. Dar pot sa ii dau amenda. Tot voi ati fost cei care au sunat la 112?”
“Da!!”
“Pai atunci trebuie sa facem dosar.”
Deci stiau ca am sunat dar daca nu insistam nu il opreau. Si daca nu sunam la 112 probabil ca tiristul scapa cu o spaga mica.
Noi am plecat in continuare in vacanta si l-am lasat pe politist sa isi faca meseria, dupa ce i-am dat datele mele. Din chestia asta am invatat un singur lucru. Daca nu iei macar cateva masuri sa te asiguri ca inconstienti ca astia vor fi macar trasi de ureche un pic, lucrurile nu se vor schimba niciodata. Daca dati de nesimtiti in trafic, luati masuri, si asigurati-va ca politia nu sta degeaba, ca doar de aia e politie.

9 Responses to “Tiristii – spaima soselelor”