Am dat de o întrebare foarte interesantă la un concurs şi mă roade buricul degetului să îmi exprim şi eu talentul.
Deci, să vă ţineţi bine, întrebarea este:
“Ce ai vrea să ştii dacă ai putea vedea viitorul?”
Excelentă întrebare. Hai să vedem ce mă roade pe mine curiozitatea. Cred că, cea mai mare întrebare a poporului român este: Au găsit-o pe Elodia ??!! Dacă da, ce s-a întâmplat cu ea??!! Dacă e printr-un şanţ pe undeva sper că Dan Diaconescu o să-şi smulgă părul din cap că nu a căutat-o unde trebuia!!!
Ce mai vreau să ştiu ??!! … Aaa da … ceva foarte important pentru IT geeks de peste tot:
Se va lansa Duke Nukem Forever??!! Către băieţii de la 3D Realms: băieţi să ştiţi că eu vă susţin în continuare şi chiar dacă jocul a fost început din 1997 eu încă îl aştept cu bale la gură!!! (apropos, felicitări pentru multiplele nominalizari şi premii obţinute: http://en.wikipedia.org/wiki/Wired_News#Vaporware_Awards ) Read the rest of this entry »
Acum două săptămâni am fost la “Let’s Do It Romania”. Ştiu, sunt în întârziere cu subiectul, dar din fericire nimeni nu a observat absenteismul meu(ce de fani îngrijoraţi am).
Soția mea a fost organizatoarea. A reușit să strângă un grup de 9 persoane, din care jumătate eram şoareci de birou. Fiind într-un grup de ingineri, organizarea noastră a fost ca ceasul. Soţia mea și-a strâns echipa, a căutat frumos pe pagina organizatorilor un morman de gunoi, a strâns saci de gunoi şi mănuşi. Mormanul a fost ales pe sprânceană pentru a nu conţine elemente de moloz. Doar nu am vrea ca vreunul din delicaţii şoricei de birou (printre care se numară şi bravul ei soţ, adică io) să îşi rupă vreo unghie. Read the rest of this entry »
S-a făcut lumină. Încă o zi mizerabilă într-o cuşcă nenorocită. Individul ăla mare şi gras mă ignoră din ce în ce mai mult în ultima vreme. Dar până aici. Azi e ziua răzbunării. Habar n-are uriaşul că am găsit o cale de evadare.
Am descoperit că pot să mă furişez prin gaura de deasupra cutiei.
Pot pleca oricând, dar mai am un pic de răbdare. Momentan îmi este sete iar tubul din care beau apă de obicei e gol. Sper să se trezească uriaşul să mi-l umple. Trag un chiţăit scurt să văd ce se întamplă. Nimic, s-a întors pe partea cealaltă. Încep să alerg prin cuşcă răscolind covorul şi chiţăind. Read the rest of this entry »
Am avut o mulţime de opinii “constructive” în comentariile de la postul antecedent. Mr. T, Mr. D, ţin să vă mulţumesc în special pentru inputul vostru valoros, nu ştiu ce m-aş face fără voi.
Alte opinii mi-au venit pe IM şi au fost în general la unison. De ce să fac curat după alţii, de ce să fiu eu fraier etc. Sugestii mai interesante conduceau la acţiuni corective contra celor care fac mizerie, adică un baston de fier peste dinţi sau alte metode mai puţin elegante.
Am început să simt pe pielea mea cam ce înseamnă să fii ecologist, aşa că m-am gândit să fac o comparaţie între această castă şi una la fel de populară: Martorii lui Iehova (o să mă refer la ei ca evanghelişti).
Asemănări:
- în momentul în care îi vezi, nu ştii cum să scapi mai repede de ei;
- au principii utopice: toate duc la fericire şi zâmbete între noi şi semenii nostri (gay);
- îşi susţin cu tărie principiile;
- vor să strângă cât mai multe victime persoane cauzei lor;
- n-au nici o şansă să devină preşedinţi (sorry Remus Cernea, dar să ştii că am votat cu tine şi te mai votez);
- poate că e mai bine că nu au cum să devina preşedinţi;
- în funcţie de cât de insistenţi sunt, riscă să o ia pe coajă; Read the rest of this entry »
Weekend-ul trecut am dormit bine. Am stat în pat până târziu şi am dormit ca un bursuc. Când m-am trezit, soţia nu era lânga mine. Normal. Nevastă-mea e un adevarat îngeraş. Ea s-a trezit de dimineaţa şi s-a apucat să îmi facă micul dejun. M-am trezit, m-am pus în fotoliu unde mă aştepta totul pregătit şi am început să discutăm.
“Puiuţ, ia spune-mi, ce facem pe data de 25 ?!” mă întreabă ea subtil cu un zâmbet antrenat să îmi topească inima.
“Păi … nu ştiu … vedem noi …” răspund eu parcă simţind că urmează ceva.
“Auzi, se strâng voluntari acuma pentru a strânge gunoaiele. Nu vrei să mergem şi noi?”, întreabă ea ridicând eficacitatea la acel zâmbet cuceritor. Read the rest of this entry »
Încet, încet, mi se înfiripă această idee în minte. De ce nu aş putea? Ce îmi lipseşte mie să fiu milionar?
Gata, m-am hotărat, de mâine … milionar mă fac.
Mai întâi trebuie să îmi pun clar pe hârtie un plan de afaceri.
Pasul 1: Găsesc ceva la care mă pricep!! Read the rest of this entry »
Vineri dimineaţa. Casc un ochi. Noul meu telefon e aşa de deştept că uneori mă enervează. Am setat alarma pe “smart” şi “morning”, aşa că în opinia lui scoate o muzicuţă care are mai mult rolul de a mă adormi decât de a mă trezi. Mă întorc pe partea cealaltă şi mai dorm 10 minute, cu promisiunea solemnă că o să ajustez într-una din zilele următoare şi alarma respectivă.
Am dormit 20 de minute. Soţia era deja pregătită de plecare. Mă ridic şi eu, mă aranjez rapid şi pornim spre maşină.
Coborâm în faţa blocului şi ne îndreptăm spre maşină. Read the rest of this entry »
După cum spuneam săptămâna trecută, tunisienii sunt nişte tipi foarte sufletişti. Pe lângă dedicarea lor permanentă către bunăstarea şi fericirea turiştilor, aceştia au şi o obsesie cu reţelele sociale. Au făcut o adevarată pasiune în colectarea de prieteni, pasiune care în cazul meu a mers până la ridicol.
Pentru cei care sunt surprinşi că nu i-am sunat după revenirea din vacanţă, ţin să precizez că telefonul meu face acuma parte din faimoasele reţele sociale ce se clădesc în deşertul Sahara.
Problema e că eu m-am grăbit mult prea tare când am plecat din oază şi nu am mai aşteptat ca băieţii să termine cu colecta prietenilor aflaţi în agenda mea personală. Prin urmare le-am lăsat pe acolo mobilul şi aştept să îmi fie returnat în orice moment.
PS. Dacă cineva are drum prin Sahara şi vede vre-un tunisian cu un HTC Diamond de vânzare, vă rog să îi transmiteţi cu afecţiune că şi-l poate băga acolo unde nu străluceşte soarele.
PPS. Situatia actuală m-a lăsat făra agenda personală de telefoane, aşa că faceţi vă rog un pustiu de bine să ma ajutati să mi-o reclădesc.
Sunt în Tunisia şi pot sincer să spun că nu am avut aşa de mare succes în a-mi face prieteni toată viaţa mea. Peste tot pe unde mă plimb pe strada sunt un adevarat superstar. Vin către mine, îmi strâng mâna, mă întreabă de unde sunt în 7 limbi diferite şi sunt preocupaţi în permanenţă de bunăstarea mea.
Aici îşi au originile cei mai cunoscuţi designeri din lume. D&C, Adibas, Nikke, Reebook, Lacost şi alte nume grele ale industriei confecţiilor pălesc la calitatea mărfii de bazar vândută numai de experţii brandurilor locale. Aceşti experţi au adus marketingul bazat pe negociere la nivel de artă. Tot ce trebuie să faci pentru a le admira talentul Read the rest of this entry »
Tehnic vorbind, AMR 1, pentru că e aproape vineri dimineaţa, şi imediat începe distracţia. Sâmbătă mă însor. Am nunta, cheful, sindrofia sau ce alte apelative or mai fi pentru tortura asta lentă. În momentul acesta trăiesc din oră în oră, cu noi descoperiri de care mă lovesc treptat. Asta e prima gură de internet sănătoasă pe care am avut-o de ceva vreme.
Dacă vă întrebaţi de ce am scris aşa de rar în ultima vreme, să ştiţi că nu m-am lăsat. Voi reveni în ritmul normal, după ce mă întorc din luna de miere, adica la sfârşitul acestei luni, sau începutul lunii viitoare.

(6 votes, average: 4.50 out of 5)
(5 votes, average: 4.00 out of 5)